CLASIFICAREA CEAP
criterii clinice (C), etiologice (cauzale) (E), anatomice (A), patologice (P).
Generalitati despre afectiunea venoasa cronica.
Insuficienţa venoasă cronică reprezintă un complex de leziuni ce afectează venele membrelor inferioare şi care evoluează lent şi progresiv, cu cronicizare şi apariţia, în timp, a complicaţiilor.
Consecinţele pe termen lung reprezintă adevăratul pericol al neglijării bolii, afectând aproximativ 5% din populaţie.
Insuficienţa venoasă cronică este de două tipuri, din punct de vedere clinic aproape similare, dar deosebite din punct de vedere al etiopatogeniei, terapeuticii şi prognosticului, şi anume:
Cauzele insuficienţei venoase cronice sunt multiple şi recunosc atât factori genetici, moşteniţi ereditar, cât şi factori de mediu, ocupaţionali, traumatisme sau accidente.
La aceştia se adaugă factori favorizanţi ca sedentarismul, obezitatea, modificările hormonale, sporturile grele şi dificile, tusea cronică, expunerea la temperaturi ridicate şi fumatul.
Manifestarile insuficientei venoase cronice sunt foarte variate: de la modificari pur cosmetice telangiectazii si venule, pana la ulceratii grave care afecteaza functia piciorului si imobilizeaza pacientul.
Cele mai frecvente manifestari pentru care pacientul se adreseaza medicului sunt varicele.
De multe ori aspectul estetic este cel care deranjeaza bolnavul, dar daca este intrebat, bolnavul recunoaste si alte alte suferinte legate de boala, pe care le-a ignorat cum ar fi:
La examinarea pacientului alaturi de varice si umflarea picioarelor se observa modificari de coloratie ale pielii - datorate modificarilor ischemice locale, iar tactil se percepe o alterare a consistentei tegumentelor la acel nivel - lipodermatoscleroza. Coloratia bruna a pielii este determinata de fisura venelor si de iesirea sangelui in tesutul subcutanat. Produsii de degradare ai hemoglobinei dau acea coloratie.
Pot aparea ulceratii si complicatii de tipul trombozelor venoase sau tromboflebitelor.
Clasificare unanim recunoscuta a insuficientei venoase cronice este clasificarea CEAP care imbina criterii clinice (C), etiologice (cauzale) (E), anatomice (A), patologice (P) (adica mecanismul de producere). Conform acestei clasificari sunt sase grade de afectare (de la C0 la C6), in care leziunile variaza de la simple, usoare, pana la grave, cu impact asupra stucturilor vecine: piele, grasime, muschi, articulatii.
criterii clinice (C), etiologice (cauzale) (E), anatomice (A), patologice (P).
Clasificarea bolii cronice venoase (CEAP)
Bolile sistemului venos (boala cronică venoasă, în terminologia oficială – CVD Chronic Venous Disease) cuprind modificările morfologice şi/sau funcţionale ale sistemului venos, de la modificări fără impact fiziopatologic (telangiectaziile) până la modificări severe (ulcerul varicos). Clasificarea larg acceptată a bolii cronice venoase,
CEAP (Clinical-Etiology-Anatomy-Pathophysiology) cuprinde următoarele stadii:
I. CLINIC
C0. Fără modificări vizibile sau palpabile de boală venoasă
C1 Telangiectazii (<1 mm) sau vene reticulare (dimensiune: 1-3mm)
C2 Vene varicoase: dimensiune ≥ 3 mm
C3 Edem
C4 Modificări cutanate sau subcutanate:
C5: Ulcer venos vindecat
C6: Ulcer venos acut.
Clasificarea include desemnarea simptomatologiei prin A (asimptomatic) sau S (symptomatic) (exemplu: C2S).
Modificările compatibile cu elementele clinice (clasele C) sunt:
-Atrofia albă (atrophie blanche): zone de atrofie cutanată circulară, delimitate de capilare dilatate/hiperpigmentări (această modificare denotă boală venoasă severă)
-Corona phlebectatica (distribuţie în evantai a venelor intradermice, în zona medială sau laterală a gleznei şi piciorului)
-Eczema: dermatita eritematoasă în apropierea sau la distanţă de venele varicoase;
-Lipodermatoscleroza (LDS): inflamaţie şi fibroză cutanată şi subcutanată a membrului inferior, asociată uneori cu cicatrizare sau contractură a tendonului lui Achile. Diagnostic diferenţial: limfangită, erizipel sau celulită;
-Pigmentare: colorare maronie a pielii, rezultând din extravazarea sângelui, de obicei în zona gambelor, cu posibilă extindere;
-Vene reticulare: vene dilatate, albăstrui, subdermice, diametru 1-3 mm, traiect sinuos (sinonime: vene “albastre”, varice subdermice, venulectazii;
-Telangiectazie: confluenţă de venule intradermice sub 1 mm (sinonim: vene ‘în pânză de păianjen’,
-Varice (vene varicoase): vene subcutanate dilatate cu diametru de cel puţin 3 mm (sinonim: varix, varice, varicozităţi);
-Ulcer venos: zonă de discontinuitate pe toată grosimea pielii, frecvent în zona gleznelor, cauzată şi întreţinută de boala venoasă:.
II. ETIOLOGIC. Clasificarea etiologică a bolii venoase cuprinde clasele:
-Ec: congenitală
-Ep: primară
-Es: secundară (posttrombotică)
-En: fără cauză venoasă identificată.
III. ANATOMIC. Clasificarea anatomică:
-As: vene superficiale
-Ap: vene perforante
-Ad: vene profunde (deep)
-An: fără identificarea sediului venos;
IV. PATOLOGIC. Clasificarea patologică:
-Pr: reflux
-Po: obstrucţie
-Pr,o: reflux şi obstrucţie
-Pn: fără modificări fiziopatologice stabilite..
TIPURI DE VARICE
• Teleangiectaziile: venule intradermice dilatate cu diametrul până la aproximativ 1 mm.
• Vene reticulare: venule subdermice dilatate până la 4 mm și care nu sunt palpabile. Venele reticulare si teleangiectaziile sunt separate de venele varicoase deoarece nu duc la ulcerații.
• Varice ale colateralelor venelor safene.
• Varice tronculare adică ale celor 2 colectoare venoase principale: venele safene interne și externe.
• Varice în teritoriul unor vene perforante insuficiente (Hunter, Sherman, Dodd, Boyd, Cockett, May, Kuster, Thiery, Hach).
Clasificarea HACH a insuficienței venei safene mari:
• gradul I – dilatarea porțiunii inițiale a safenei mari;
• gradul II – dilatarea retrogradă a safenei la coapsă cu insuficiență valvulară și dilatare anevrismală până deasupra genunchiului;
• gradul III – dilatarea până la gambă (sub genunchi);
• gradul IV – reflux și dilatare până distal de maleolă (laba piciorului) cu varice de grosimea unui deget.
